Sari la conținut

Categorie

cultură

cultură

Limbile, vorbele, textele. Divagări (in)utile

În cartea sa din 1944 What is Life? The Physical Aspect of the Living Cell (tradusă în limba română de Editura Politică, în 1980), fizicianul Erwin Schrödinger observa că, deși fiecare atom dintr-o celulă vie e materie ne-vie – carbon, hidrogen, oxigen, azot etc., celulele reușesc să susțină viața prin ordinea pe care o mențin …

via România literară
cultură

Poeme de Valentin Talpalaru

valentine 5 Mi-ai spus, prietene, să cred Doar ce nu văd și ce nu mai aud, Că înțelesul drept e orb și surd Iar ifosele de poet, une merde! Am pariat, prietene, pe îndoiala A ce n-a fost și nu s-a întâmplat, Știind că totu-i cântărit și măsurat Cât ține luciul vieții și spoiala. Restul …

via România literară
cultură

C. Stere: o frescă „în mișcare“

La șapte ani de la primul volum al monografiei C. Stere și contemporanii săi, Victor Durnea a publicat un al doilea, de dimensiuni comparabile. A doua parte a cercetării parcurge viața și opera întemeietorului poporanismului într-o altă epocă istorică, aceea dintre 1915 și 1936, și a căpătat un subtitlu care spune mai multe despre modestia …

via România literară
cultură

„Rochie cu falduri mov“

Privesc cu admirație autorii de proză scurtă și recunosc că multe dintre romanele românești, chiar dintre cele mai admirate, sînt în realitate colecții de povestiri sau cel mult nuvele (mă gîndesc la Adam și Eva, Groapa, Cronică de familie și la altele). Aceasta nu scade meritul autorilor. Din păcate, producătorii de proză, în vasta noastră …

via România literară
cultură

A(i)uritul drum de mijloc. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971)

Din creația lui Miron Radu Paraschivescu rezistă scurgerii timpului pagini din Cântice țigănești, care îi conferă o certă posteritate poetică, și numeroase fragmente din Jurnalul unui cobai, care aduc în actualitate problematica omului și a epocii în care a viețuit scriitorul. Plasarea în Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu la categoria scriitorilor …

via România literară
cultură

Cuvinte la cântar, continuare

Rândul trecut porneam de la observația lui Nicolae Prelipceanu că inteligența artificială ne face promisiuni greu de crezut, dar pe care de fapt suntem obligați să le acceptăm, așa cum sub regimul comunist trebuia să fim de acord cu ideologia oficială, precum și, să nu uităm, cu neașteptatele ei modificări care interveneau la fiecare câțiva …

via România literară
cultură

Externalizări

Printre cuvintele care fac o carieră strălucită în noua noastră situație de țară liberă și, mai mult, democratică, de stat de drept și alte calificative care ni se pot aplica, deși nu prea acoperă realitatea, se numără și cel care dă titlul rândurilor de față. Mult timp n-am știut, e bine sau e rău să …

via România literară
cultură

După cel mai recent mondial, ce rol (credeți că) ocupă fotbalul în lumea noastră, în cultura noastră?

Adrian ALUI GHEORGHE Religia Fotbal Fotbalul a devenit o religie planetară. Zeul Fotbal nu seamănă cu alţi zei de pe lumea asta pentru că nici o altă zeitate nu este urîtă şi iubită cu aceeaşi patimă în aceeaşi zi, în aceeaşi oră, în aceeaşi clipă. Dumnezeirea este ascunsă sub vălul cerului, vai cît albastru i-a …

via România literară
cultură

Ce ne facem cu AI

Plagiatul este teama principală a universitarilor, politicienilor cu doctorate, autorilor de toate felurile sau studenților (dizertații, masterate, licențe). Pe lângă spectrul acuzațiilor de plagiat, a apărut o nouă teamă – bazată pe o realitate incontestabilă – utilizarea AI generativ – adică generator de texte curate, frumoase, numai bune de publicat. Fără greșeli gramaticale, fără erori …

via România literară
cultură

Proză de Paul Sârbu: „Aniversarea”

(fragment) Telu sta pe prispa casei, pe care o femeie de suflet, din sat, le-o pusese la dispoziție celor doi bătrâni, fără să le perceapă chirie, ca aceștia să aibă unde să locuiască, după ce fiul lor, Humbri, alcoolic nerecunoscător, le vânduse cocioaba, pe care chiar mamă-sa, o trecuse pe numele lui… Telu privea oamenii …

via România literară
cultură

Cupa lui Socrate și cupa lui Creangă

Când îmi imaginam și scriam despre duetul, de peste secole, Xantipa lui Socrate și Tinca lui Creangă, bineînțeles că nu puteam face abstracție și de cupa fatală, cea a filosofului, pentru a mă întreba: Dar oare cum ar fi fost imaginara cupă a celebrului humuleștean? Răspunzându-mi, dar în speranța de a-i provoca și pe alți …

via România literară