Unele au porțile încuiate, iar pentru altele statul continuă să plătească milioane de lei pentru întreținere, chiar dacă numărul vizitatorilor este în scădere. Bazele de odihnă ale statului, multe moștenite din perioada sovietică, au rămas în gestiunea unor ministere, întreprinderi și instituții publice, deși chiar unele autorități recunosc că administrarea lor este o „anomalie de…

Citește articolul complet pe Ziarul de Garda →