Pe la amiază, la marginea unei localități, autobuzul, după mai multe icniri, și-a dat duhul. Șoferul a încercat să-l repornească forțând demarorul până ce unul dintre călători i-a spus că, dacă mai continua așa, avea să rămână fără baterie. Acesta s-a uitat urât la călător, dar a încetat să mai solicite demarorul. Și-a luat cutia de scule, a deschis capota motorului și, bâjbâind, a încercat să-l repare.
Eram convins că n-aveam să ajung la timp la întâlnire. Încercam să mă conving singur că nu era o mare pierdere. Sorții nu i te poți împotrivi.
Am ieșit, alături de alți călători, că să-mi dezmorțesc picioarele. Unii își aprinseseră țigările, alții, probabil prieteni sau cel puțin cunoscuți, scoseseră o sticlă din bagajul unuia și o t
