Treisprezece luminițe L-au dus la botez, de Sfântul Stelian, cu sania, fiindcă în acel an iarna venise devreme. În fața lor s-a oprit o lupoaică, dar nu fioroasă, ci scheunând prietenos, ca un salut. Apoi a plecat. Vara, copilul lăsat să se joace afară, pe o pătură în grădină, lângă pădure, a dispărut. L-au căutat, …

Citește articolul complet pe România literară →