„N-am cu cine să stau în pauză” e o replică ce poate pune pe jar un părinte. Inevitabil, apar în mintea lui o serie de griji: „Stă singur pentru că așa vrea?”, „Nu e primit în grup?”, „Deranjează?”, „Trebuie să intervin?”. O pauză petrecută de unul singur nu înseamnă automat că un copil are probleme …

Citește articolul complet pe HotNews →