Abia după ce i-am auzit din nou vocea atât de familiară am înțeles cât de dor îmi era de fapt de el. Aș fi recunoscut chiar și-n mijlocul unui stadion plin acel fel de a pronunța cuvintele și acel râs care poate trece cu ușurință drept arogant. Nu m-am întors sǎ văd unde se așezase … Citește mai mult

Citește articolul complet pe Gazeta Dambovitei →