„Ferește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă apăr singură”, spunea bunica. Mult timp am auzit fraza asta ca pe o vorbă spusă cu un soi de înţelepciune resemnată, dar fără să o simt cu adevărat. Cu anii însă, am început să o înţeleg diferit. Nu ca pe un îndemn la neîncredere, ci ca pe…

Citește articolul complet pe Psychologies →