Ușa    Meșterul termină greu această icoană: Fiul lui Dumnezeu smerit, cu privire nepământeană, bătând la o ușă închisă, întunecată. Fiecare culoare avea în nuanțe rugăciune ferecată, fiecare detaliu, în rost, post. Puse atent ultima tușă. Nu pe statura Domnului, pe ușă. Da, acum era gata de vernisare. Ce inspirată realizare, cât zbucium, câtă încordare … Citește mai mult

Citește articolul complet pe Gazeta Dambovitei →