Cum arată antisemitismul de pe străzile româneşti – de la profanarea de morminte, la abţibilduri şi campanii pe stradă şi pe stadioane împotriva evreilor

De la profanarea cimitirelor şi radicalizarea galeriilor de fotbal, până la utilizarea simbolurilor neonaziste ca „accesorii” urbane, antisemitismul în România înregistrează o recrudescenţă alarmantă în perioada 2025-2026. În timp ce spaţiul public devine scena unei dispute simbolice între memoria victimelor Holocaustului şi glorificarea figurilor extremiste, autorităţile par să rămână într-o etapă de „stingere a incendiilor”. Marius Cazan, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”, explică modul în care eşecul reglementărilor digitale şi instrumentalizarea politică au transformat violenţa de limbaj, începută în pandemie, în instigări directe care testează capacitatea de reacţie a statului român.