Doi prefecţi şi patru cereri pentru adaptarea HG privind situaţiile de risc, veche de 10 ani, la realităţile războiului din Ucraina/ Refuzul MAI de a include dronele în HG a venit cu 3 zile înaintea incidentului de la Galaţi. Ce argumente are MAI
Din februarie 2025, când prima dronă s-a prăbuşit la 10 km de Galaţi, doi prefecţi ai judeţului au reclamat Guvernului de patru ori că au de a face cu un cadru legislativ neclar, ce plasează Ministerul Educaţiei drept autoritate responsabilă, având în vedere că, în baza legislaţiei actuale, din întreaga listă a tipurilor de risc, căderile de drone pot fi asimilate doar ”căderilor de obiecte din atmosferă şi din cosmos”. În plus, lipsesc sisteme moderne de detecţie şi interceptare a dronelor. Răspunsul MAI a venit cu trei zile înainte ca o dronă să cadă pe un bloc: ”Apreciem că se impune menţinerea cadrului normativ actual. (...) Această abordare are în vedere faptul că evenimentele de natura celui semnalat pot fi încadrate în tipurile de risc deja reglementate, respective «căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos», precum şi «muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare», după caz”.