Umbra turnurilor Asudăm ne văicărim de durerea din palme dar nu plecăm rămânem în umbra turnurilor pe care cei ce le-au construit nu mai sunt să și le aducă aminte înfășurați în cuvinte căldura încă se păstrează în noi trăim în pâlpâire sorbim cu măsură aerul din dotare ca pe un exercițiu de anticipație al …

Citește articolul complet pe România literară →