Se tot discută despre artă în spațiu public, ba că a apărut sculptura Refugiul în Piața Unirii din Timișoara, ce arată fix ca un ardei capia secționat pe lungime și curățat de sâmburi, ba că un arhitect și artist spaniol pe nume Carlos Pena a îmbrăcat niște bănci din Parcul Botanic în vinil și le-a declarat intervenție artistică, văzută ca o „genealogie a cruisingului queer, a întunericului, a aplicațiilor de dating și a cluburilor gay leather”.
Nu comentez aceste creații în sine, pentru că nu fac obiectul acestei publicații.
Dar cred că e utilă o discuție legată de „ce înseamnă artă”, cu precădere în sfera publică, pentru că de la o vreme (bună), în acest spațiu s-au strecurat mulți impostori care pozează în artiști, muzicieni, scriitori etc. și sunt susținuți de di
