Telefonul dimineața, înainte de micul dejun. Ecranul rămâne aprins și în drum spre școală. Câteva minute de relaxare pe canapea după ore se transformă într-o jumătate de oră sau chiar mai mult. Apoi telefonul apare lângă caietul cu teme. Consola sau calculatorul, seara, și încă „doar câteva minute” înainte de culcare. Luate separat, aceste momente pot părea inofensive. Adunate însă, pot transforma ecranul în activitatea implicită a copilului și pot lăsa tot mai puțin loc pentru mișcare, joacă, conversații și chiar plictiseală. Psihologul Ana Bogdan explică, într-un interviu acordat Wall-Street, de ce problema nu este simpla prezență a tehnologiei în viața copiilor și de ce interzicerea telefonului nu este suficientă pentru a schimba obiceiurile formate în jurul ecranelor.

Citește articolul complet pe Wall-Street.ro →