Anul 2025 a consolidat dependenţa partidelor politice de resursele publice, într-un climat marcat de promisiunea unei reforme legislative din partea Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Deşi exerciţiul financiar din 2025 nu a egalat pragul de un miliard de lei atins în vârful istoric din 2024 (anul suprapunerii masive a scrutinelor), fluxurile de capital rămân disproporţionate faţă de necesităţile administrative reale, indicând o utilizare a fondurilor pentru conservarea hegemoniei politice, se arată într-un raport al Expert Forum referitor la finanţarea partidelor în 2025.
Anatomia finanţării politice în România în anul 2025: între subvenţii record, dependenţa de împrumuturi şi nevoia urgentă de reformă
Notele editorului
Anul 2025 a consolidat dependenţa partidelor politice de resursele publice, într-un climat marcat de promisiunea unei reforme legislative din partea Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Deşi exerciţiul financiar din 2025 nu a egalat pragul de un miliard de lei atins în vârful istoric din 2024 (anul suprapunerii masive a scrutinelor), fluxurile de capital rămân disproporţionate faţă de necesităţile administrative reale, indicând o utilizare a fondurilor pentru conservarea hegemoniei politice, se arată într-un raport al Expert Forum referitor la finanţarea partidelor în 2025.
Citește și aceste articole
Evenimentul Muscelean
E ceva în aerul de la Rucăr. Opoziţia lui Pîrnuţă vrea diminuarea ritmului de lucru la Căminul Cultural, prin tăierea finanţării pe 2026
16 mai 2026
Clasifică acest articol
Voturile cititorilor ajută la calibrarea recomandărilor și a hărții editoriale. Conectează-te pentru a vota.