Anul 2025 a consolidat dependenţa partidelor politice de resursele publice, într-un climat marcat de promisiunea unei reforme legislative din partea Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Deşi exerciţiul financiar din 2025 nu a egalat pragul de un miliard de lei atins în vârful istoric din 2024 (anul suprapunerii masive a scrutinelor), fluxurile de capital rămân disproporţionate faţă de necesităţile administrative reale, indicând o utilizare a fondurilor pentru conservarea hegemoniei politice, se arată într-un raport al Expert Forum referitor la finanţarea partidelor în 2025.
Anatomia finanţării politice în România în anul 2025: între subvenţii record, dependenţa de împrumuturi şi nevoia urgentă de reformă
Pe scurt
Anul 2025 a consolidat dependenţa partidelor politice de resursele publice, într-un climat marcat de promisiunea unei reforme legislative din partea Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Deşi exerciţiul financiar din 2025 nu a egalat pragul de un miliard de lei atins în vârful istoric din 2024 (anul suprapunerii masive a scrutinelor), fluxurile de capital rămân disproporţionate faţă de necesităţile administrative reale, indicând o utilizare a fondurilor pentru conservarea hegemoniei politice, se arată într-un raport al Expert Forum referitor la finanţarea partidelor în 2025.
Citește și aceste articole
Cotidianul
Câți bani au primit partidele politice. AEP a publicat subvențiile achitate în luna iulie
9 iulie 2026
Clasifică acest articol
Voturile cititorilor ajută la calibrarea recomandărilor și a hărții editoriale. Conectează-te pentru a vota.

