Un preot de parohie mi-a relatat, la un moment dat, un fapt care m-a mâhnit profund. Sfinţia sa se afla într-un pelerinaj prin ţară cu credincioşii, care includea şi participarea la Sfânta Liturghie la o mănăstire de maici. Ajunşi acolo înainte de a începe dumnezeiasca slujbă, părintele întreabă dacă se pot împărtăşi cei pe care i-a spovedit acasă, cărora le-a dat dezlegare şi care s-au pregătit cum se cuvine pentru un astfel de moment. Răspunsul ieromonahului care slujea atunci Sfânta Liturghie a fost că preotul se poate împărtăşi, dar nu şi credincioşii, deoarece nu s-au spovedit la el. Nu este prima dată când aud că sunt biserici în care sunt opriţi de la a se împărtăşi credincioşii, pe motiv că nu s-au spovedit la cei ce slujesc în acel moment Sfânta Liturghie – „nu vă cunosc, nu v-aţi spovedit la mine, deci nu vă pot împărtăşi” (sic!).
Articolul Creştin fără conştiinţă euharisti
