Și-a pus cineva întrebarea de ce, acum, când nu mai este premier, Ilie Bolojan se agață de scaun? De ce nu a plecat direct în opoziție, rușinat măcar puțin de cele 281 de voturi care l-au concediat? Pentru că abia acum, în aceste momente de criză politică, se vede și mai clar cine este omul, dar și politicianul Ilie Bolojan.
La început, cu toții l-am simțit un primar determinat să guverneze în interesul românilor. Pus pe treabă, cum s-ar zice. Dar, pe parcurs, în timp ce lua din ce în ce mai multe decizii de unul singur, ca la primărie, totul a deviat într-o obsesie. Să taie, să crească taxele, să mai scurteze pe ici, pe colo, să reducă deficitul cu orice preț.
Și nu este deloc o exprimare tare sau deplasată. Pentru că asta înseamnă să impui taxe persoanelor cu dizabilități, să calci în picioare profesorii, să încerci să blochezi salariul minim, banii pentru pensi
